Idei de concert in Timisoara

Cine ai vrea să cânte la Zilele Timişoarei?

Cam aşa sună leapşa primită cu neruşinare de la Roxi, în plin proces de concepere a lucrării de licenţă.

Eu aş propune pe :

• Staind, pe care îmi doresc de mult timp să îi văd intrun concert, dar destul de slabe şanse să îi prind în Europa.
  
• Xandria sau Within Temptation - mă fascinează vocile tipelor din trupă;
• Depeche Mode, poate până prin august ajung şi ei prin România;
• Placebo, dacă tot n-am bani să mă duc să îi văd la Bucureşti;
• Dolores O'Riordan, fosta solistă de la The Cranberries.

Nu cer prea mult nu? Poate în două mandate strâng ăştia de la primărie banii pentru ei.

Si dacă nu se poate, măcar pe Alternosfera să îi aducă :)

And the leapşă goes to... Cătă and Cristi.

Memorii..

Azi am avut ultimul examen. Teoretic ar mai fi unul duminică, însă e rezolvată treaba acolo. Practic, am terminat cu sesiunea, cu toate examenele din facultate. Deci, ca tot studentu când termină cu examenele, se relaxează. Am fost şi la limonadă, am fost şi la bere.... m-am plimbat... şi m-am uitat la un film [când era căldura prea insuportabilă ca să lâncezesc pe afară].

Aici voiam să ajung. La film. Am început să derulez lista de filme de pe reţea, şi mi-am dat seama că majoritatea le văzusem, însă îmi aduc f puţine lucruri aminte din ele, sau chiar deloc. Cu alte cuvinte, am memorie de foarte scurtă durată la filme. Nu ştiu de ce, dar pur şi simplu la câteva ore după ce am terminat de văzut un film, abia îmi mai aduc aminte numele protagoniştilor. Apoi, cu timpul uit scene pe de-a-ntregu. Trebuie să mă uit de mai multe ori la un film care mi-a plăcut, ca să ţin minte toate detaliile. E cam naşpa atunci când vorbesc cu cineva de vreun film, îi spun că l-am văzut, şi începe să imite un actor, sau să spună o replică super tare din film. Şi stau şi mă uit la el, parcă n-aş fi văzut filmul în viaţa mea :))

M-am obişnuit cu ideea. De-asta când nu mai ţin minte un film, îl caut pe net, văd câteva poze, şi imediat fac legătura. Fiecare minus tre să fie anulat/diminuat de un plus, nu? Ori la mine asta e memoria vizuală, care e de ultimă generaţie :)

Aa, şi sunt şi nişte teste pe net unde poţi verifica care tip de memorie ţi-e mai bine dezvoltată. La mine a ieşit bine testu. Chiar aşa e.


P.S. De fapt, mi-era ciudă pe soră-mea că ţine minte aşa de bine replicile din filme :)

Transilvania Tattoo Expo

Citeam ieri sau alaltăieri pe blogul Tomatei despre LA Ink, Miami Ink şi expoziţia lansată de ea cu tatuajele şi piercing-urile bloggerilor. Mi s-a părut interesant articolul şi expoziţia, sunt foarte curioasă ce tatuaje are lumea. Iar pentru cei care nu şi-au făcut încă unul, dar îşi doresc foarte mult şi nu au încă idee despre model (în categoria asta intru şi eu), s-a organizat la Sibiu în weekendul ăsta prima expoziţie de acest gen din România. În cadrul expoziţiei, vor fi prezenţi 35 din cei mai mari artişti tatuatori din lume. Care mai ajungeţi pe acolo azi, puteţi vedea demonstraţii live, precum şi seminarii de body painting şi body piercing.

Evenimentul este la prima ediţie dar organizatorii doresc să îl continue şi la anu. Eu cred că o să aibă succes, întrucât tot mai multă lume este interesată de tatuaje.

Şi eu vreau unul cât de curând, am stabilit unde îl vreau, dar nu ştiu încă ce model. Tre să mă gândesc la ceva reprezentativ, întrucât o să îl port toată viaţa; chiar nu sunt adepta operaţiilor cu laser.

Any ideas? (pt. cei care mă cunosc)


Sursa aici.

Absenţă..

După cum aţi observat, am cam dispărut de fix o lună de zile de prin blogosferă.
Am fost în sesiune oameni buni... am avut proiecte de făcut, examene de dat.... nici pe la OSUT n-am mai prea dat, spre ruşinea mea.... nici la party-uri nu am mai ajuns :D

Nu înseamnă că de o lună nu mi-am luat pauze de respiro însă sincer, în loc să stau TOT în faţa compului, obiectul meu de studiu, am preferat să ies la o bere sau la o îngheţată. Şi da, nu prea îmi stătea capu la blog :)
Mi-au mai venit aşa, nişte idei pe parcurs, mai ales seara înainte de dorm, sau în timp ce aşteptam să intru la examen, cu nervii întinşi la maxim... dar nu prea erau chestii bune de publicat, majoritatea erau despre lucruri care mă enervează (cum a fost şi cel cu crucile). Da, în ultima vreme, aproape orice m-a enervat :))

I will try to catch up these days.... mai am un examen (nu foarte greu ce-i drept), şi mai îmi rămâne doar licenţa pe cap, not a big deal either....

Între timp, am avut banchet, am avut şi curs festiv... n-am scris despre ele.... a fost şi 1 iunie, ziua noastră, n-am scris... Alba Iulia a intrat în Guiness Book pe 28 mai parcă..... nici despre asta n-am scris :))

Revin mâine cu un post.

Teoria .. crucilor

Azi mi-am dat seama cât de mult mă enervează o chestie... toate crucile de pe marginea drumului. Io înţeleg că sunt puse în memoria celor (dragi) care au murit acolo, de moarte năprasnică sau din motive naturale. Însă de aici până la a "împodobi" un stâlp de semafor în mijlocul unui oraş aglomerat cum e Timişoara, cu coroniţe, cruci şi lumânări mi se pare deja exagerat şi enervant. Adică, astea se pun în locul în care e ingropat omu respectiv. Crucea se pune totdeauna la capul decedatului, nu în locul unde a murit. Ştiu că din popor, se obişnuieşte să se puna o cruce în apropierea locului în care şi-a dat duhul cineva (cu toate astea, nu îi văd rostul). Însă aia e la sat, unde nu e aşa mare concentraţie pe metru pătrat.... Ce-ar fi să punem cruce pe fiecare pat din spitalul judeţean? Unde s-ar ajunge?

La ce bun toate crucile astea pe străzi?
One more thing... pentru asta nu ai nevoie de autorizaţii, nu tre să plăteşti? Pentru un amărât de afiş sau o pancartă publicitară prinsă pe un stâlp cam tre să îţi uzezi papucii din motive birocratice şi/sau financiare până să îti realizezi scopul.

Cred că singurul folos îl au cele din afara oraşului, pe care le vezi pe parapeţii drumului, mai în curba aşa... e mare concentraţie de cruci... îţi dai seama din asta că locu îi cu dificultăţi şi tre să fii pe fază. Practic, ţin loc la semnele alea de circulaţie ce indică o curba periculoasă sau deosebit de periculoasă, şi care lipsesc cu desăvârşire acolo unde îi mai mare nevoie de ele.

Eu zic să facem o petiţie în sensu ăsta. E plin oraşu de ele :)

Just kiddin'...

Peace.... Rest in peace!

Amintiri

Totdeauna când vin acasă de sărbători mă năpădesc tot felul de amintiri. Acum de Paşti a fost la fel. Spre deosebire de alte dăţi când vin acasă, acum chir mi-am dorit mult să vin. Mi-era dor de părinţi, de soră-mea, de colegii de liceu şi alţi prieteni care mă tot întrebau când vin, ca să ieşim. Nu mi se întâmplă prea des să îmi doresc să las Timişoara pentru câteva zile pentru a veni acasă, fiindcă de obicei mă plictisesc pentru că nu prea mă sincronizez cu lumea care îi pe la Cluj la facultă. Şi oricum nu prea am chef să ies dacă nu pot lua maşina, fiindcă distanţa e măricică până în centru. Şi da! Mi-e lene :)

Să revenim la amintiri. În primul rând, mergând la Biserică joi şi vineri am revăzut o grămadă de lume: prieteni vechi, unii cu care mai ţin legătura, alţii nu. I-am văzut schimbaţi. Şi mi-am dat seama, raportându-mă la ei şi la relaţiile în care eram cu ei, cât de mult m-am schimbat şi eu în acest timp.

Căutând aiurea ceva în vechiul meu birou, am dat peste albumul din clasa a 12-a. Să vezi acolo amintiri. M-am amuzat teribil citindu-l. Majoritatea colegilor mi-au scris că sunt foarte supărăcioasă, dar în acelaşi timp pretenţioasă şi ambiţioasă. Aşa o fi. Apo, citind mai departe, dau de ditamai eseul unui coleg căruia i-a cam plăcut de mine în liceu, şi care într-adevăr mi-a scris cele mai frumoase lucruri, o grămadă de chestii pe care nici prin cap nu îmi trecea că le-ar fi observat la mine. Anyway, cu el am avut cele mai lungi şi controversate discuţii ever. Începeam în prima oră şi nu terminam nici când trebuia să plecăm acasă, deci continuam şi pe autobuz. Nici unul din noi nu lăsa de la el, aşa că argumentele erau tot timpul contracarate de celălalt. Temele erau din cele mai diverse, de la tehnică la religie. Pot spune că m-a ajutat mult, am exersat cum să îmi exprim tot timpul punctul de vedere. Şi să îl susţin până în pânzele albe. Că doar încăpăţânată sunt, e o chestiune ereditară.

Apoi, mi-am adus aminte, tot citind prin album, de mersul cu colinda pe la colegi şi profesori (care se continuă şi acum doar că în formaţie mai restrânsă), când nimeni nu ştia să cânte aproape nici o colindă, doar „Deschide uşa creştine” şi „Trei păstori”. Aa, şi „Domn domn să-nălţăm”. Dar nici alea complete. Iar eu trebuia să îi acompaniez cu chitara. Însă din cauza asta, trăgeau chiulu la cântat şi mă lăsau pe mine şi pe vreo 2-3 fete să ducem tot.

Şi mi-am adus aminte şi de colega cu care nu mă înţelegeam de nici o culoare. Totdeauna există una ca ea în fiecare clasă, doar cu înfăţişare diferită, dar cu acelaşi nărav. Şi prostie. Şi mândrie. Că doar prostu nu e prost destul dacă nu e şi fudul. Era să ne şi luăm la păruială de câteva ori. De două îmi amintesc acum. O dată m-au ţinut fetele, iar o dată am lăsat-o să strige şi am plecat, considerând că prin bătaie mă coboram la nivelul ei de mahalagioaică. În fine, de lucrurile urâte nu vreau să îmi aduc aminte :)

Abia acum văd cât am scris de mult. M-am luat cu vorba, că doar mi-s ardeleancă. Acum vă las că tre să fac ultimele pregătiri înainte de Paşte. Mâine probabil o să revin cu un nou post. Nu ştiu de ce, dar acasă am inspiraţie să scriu. Nu neapărat bine şi interesant, dar scriu, aberez şi eu pe aici :)

Paşte Fericit vă doresc!

Deja vu

De atâtea ori am auzit cuvântul ăsta... însă de foarte puţine ori mi s-a şi întâmplat să am senzaţia de deja vu. Atât de rar încât nici nu îmi vine în minte nici un moment din'ăsta acuma. Însă azi, de dimineaţă, l-am simţit în toată splendoarea lui. E ca şi cum m-aş fi transpus cu 6 ani în urmă. Eu eram în acelaşi loc, persoana cealaltă era exact în aceeaşi poziţie, diferenţa a fost că discuţiile nu au mai fost aceleaşi. Nici sentimentele. Iar noi am mai îmbătrânit cu 6 ani. Ne-am schimbat destul de mult, deşi pentru câteva secunde am avut impresia că nimic nu s-a schimbat, că timpul s-a oprit în loc... foarte straniu moment. Câteva ore mai târziu mi-am dat seama că nu am fost singura care a avut senzaţia asta. Nu mă întrebaţi cine era cealaltă persoană, nu are importanţă. Doar sentimentul ăsta voiam să îl tratez aici.



Apoi totul a revenit la normal. Viaţa şi-a reluat cursul. M-am întors acasă, dar nu am uitat, de-asta am simţit nevoia să şi scriu despre asta, ca să îmi iasă din cap. Voi aţi avut vreodată o senzaţie asemănătoare? Un moment din-ăsta care să îţi rămână întipărit pe retină?

Concert in scop caritabil

Asociatia Volare,in parteneriat cu Asociatia Culturala R Productions Timisoara, Liga Studentilor Chimisti Timisora (LSCT) , Liga Studentilor din Facultatea de Mecanica Timisoara (LSFMT) si Organizatia Studentilor din Universitatea de Vest (OSUT) organizeaza un concert de muzica rock, pe data de 11 aprilie 2009, la Sala Olimpia din Timisoara, incepand cu orele 18, in scopul strangerii de fonduri pentru efectuarea neintarziata a operatiei in Treviso (Italia), unde Ioana Szabo este internata.

Apelului lansat de cele doua ONG-uri au raspuns promt, implicandu-se in sustinerea acestui eveniment, urmatorii artisti timisoreni:

REGAL, AMALA, SANCTUAR, EFFECT

Pretul biletului este de 15 RON

Banii stransi pentru Ioana Szabo, un om care a format oameni. Un om care, acum, are nevoie de oameni.

Ioana Szabo, 37 de ani, profesoara de biologie la Colegiul National Banatean din Timisoara,
a fost diagnosticata cu o anomalie a vaselor de sange de la nivel cervical, iar medicii neurologi
de la Spitalul Judetean Timisoara au decis ca are nevoie de tratament in strainatate.
Nu vom vorbi si noi acum despre situatia sistemului sanitar romanesc sau despre deficientele
sistemului national al asigurarilor de sanatate. Tot ce conteaza acum este faptul ca D-na profesoara
Ioana Szabo are nevoie de ajutor.

Biletele se pot gasi la Sala Olimpia in ziua evenimentului incepand cu ora 16.00, sau in holul Universitatii de Vest Luni si Miercuri de la ora 20.00 la cursul de dans al Asociatiei Volare sau in holul Facultatii de Mecanica si in holul Cladirii de "Infectioase" a Institutului Agronomic (agronomie) din C. Aradului Marti si Joi de la ora 20.00 la cursul de dans. Totodata bilete mai pot fi gasite si la Colegiul National Banatean la secretariat sau dna Prof. de biologie Rodica Beicu.